Codex Iuris Civilis

De ce CODEX IURIS CIVILIS?

Pentru ca, in lipsa unui codex oficial, in lumina noilor reglementari societatea civila si lumea juridica romaneasca au nevoie de un codex de drept civil complet in care:

– pentru prima data sunt infatisate si analizate CRITIC dispozitiile noului Cod civil si ale noului Cod de procedura civila, subliniindu-se particularitatile sau noutatile reglementarilor si evidentiindu-se, cand este cazul, trimiterile, lacunele si neconcordantele;
– se ofera chei de interpretare corecta, in litera si spiritul legii, pentru noile institutii de drept civil material si procesual;
– articolele noului Cod civil sunt insotite de trimiteri la dispozitiile constitutionale, ale tratatelor sau conventiilor la care Romania este parte;
– pentru prima data exista trimiteri directe in cuprinsul codului la articolele care definesc notiunile fundamentale sau specifice si cele care completeaza continutul acestora;
– fiecare cod cuprinde un tabel de corespondenta intre articolele noului Cod civil sau noului Cod de procedura civila si vechiului cod civil ori de procedura civila;
– pentru ca, pentru prima data, intr-un amplu tabel de corespondenta se face trimitere directa de la articolele noilor coduri la legile civile speciale si complementare abrogate sau, dupa caz, modificate;
– pentru prima data, in tomurile II si III, se regaseste grupata tematic legislatia civila – derogatorie si complementara – conexa noului Cod civil si, respectiv, noului Cod de procedura civila;
– pentru prima data, in tomul IV, se regaseste grupata, de asemenea tematic, legislatia civila internationala, de drept material si formal (procesual si conflictual).

Noul Cod civil si Noul Cod de procedura civila constituie dreptul comun (ius commune) pentru toate materiile la care se refera litera si spiritul acestora, de la care insa prin legi particulare legiuitorul poate deroga sau, dupa caz, il poate intregi.

In consecinta, dreptul civil (ius civile, in acceptiunea moderna, sau ius privatum, in acceptiunea clasica, romana) nu se reduce la Noul Cod civil, in privinta normelor de drept material, substantial, si nici la Noul Cod de procedura civila, in privinta normelor de drept procesual.

Or, in conditiile in care cele doua coduri nu sunt si nici nu pot fi unicele surse de ordin legislativ (pozitiv) ale normelor de drept civil, intrebarea care se pune pentru orice teoretician si mai ales practician al dreptului este aceea legata de cum ar putea fi cunoscuta, in mod cert si efectiv, intreaga legislatie civila? Sau, cel putin legislatia civila primara? Care este relatia concreta dintre noile coduri si legislatia civila speciala si complementara, mentinuta in vigoare dupa intrarea in vigoare a noilor coduri si, bineinteles, legislatia civila viitoare? Care sunt normele civile speciale si complementare incompatibile cu dispozitiile noilor coduri? Si, in fine, care va fi evolutia viitoare a legislatiei civile nationale si care va fi statutul acesteia in raport de legislatia civila internationala actuala si viitoare?

Pentru a raspunde la aceste intrebari si altele similare sau convergente este necesara cunoasterea integrala a legislatiei civile primare, in vigoare la 1 octombrie 2011 si, bineinteles, aceea de la data intrarii in vigoare a Noului Cod de procedura civila.

Accesul rapid, direct si efectiv la noua legislatie civila il poate da numai un codex, alcatuit din toate sau cel putin din principalele reglementari legale aplicabile raporturilor civile materiale si procesuale, indiferent de obiectul lor sau de calitatea partilor – persoane fizice sau persoane juridice, profesionisti sau neprofesionisti, angajatori sau salariati, profesionisti sau consumatori etc. -, si structurat dupa anumite criterii rationale si riguroase, materiale si formale, si tinand totodata seama de caracterul reglementarilor respective, de drept comun (ius commune) sau de exceptie, derogatorii (ius singulare sau ius speciale).

Acest amplu proiect demarat de domnul profesor Marian Nicolae, membru al comisiilor de redactare a noilor coduri civile, vine in intampinarea nu numai a practicienilor, ci si a studentilor si teoreticienilor cu o editie critica a NOULUI COD CIVIL si a NOULUI COD DE PROCEDURÃ CIVILÃ care cuprinde trimiteri legislative si observatii relevante in interpretarea noilor dispozitii, precum si cu o ampla selectie legislativa de natura sa ofere fiecaruia dintre noi, o imagine de ansamblu asupra legislatiei civile existente.

Structurat in 4 tomuri acest codex cuprinde: Tomul I – Noul Cod civil, editie critica; Tomul II – Legi conexe – derogatorii si complementare – Noului Cod civil; Tomul III – Noul Cod de procedura civila, editie critica, legislatie speciala conexa; si, in fine, Tomul IV – Acte normative internationale si reglementari de drept international privat.

Conceput intr-o maniera noua, moderna (critica), dar si clasica si sistemica totodata, acest CODEX IURIS CIVILIS este un instrument de lucru care nu trebuie sa lipseasca din biblioteca niciunui jurist, fie ca vorbim de studenti, masteranzi, practicieni sau teoreticieni ai dreptului.



Lasă un comentariu

Marian NICOLAE s-a născut la 3 februarie 1967, la Craiova. În anul 1991 a absolvit cursurile Facultății de Drept a Universității din București, ca șef de promoție, devenind în anul 2003 doctor în drept civil al Universității din București, cu teza intitulată „Prescripția extinctivă”, pentru care i s-a conferit cea mai înaltă distincție: summa cum laude. De la absolvire și până în prezent a acumulat o bogată experiență profesională ca judecător (1991-1995), cadru didactic universitar al Facultății de Drept a Universității din București (din 1995), avocat, director în Ministerul Justiției (1998-2001), arbitru la Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României (din 2004). În anul 1992 a absolvit Institutul de Pregătire și Perfecționare a Magistraților (actualmente, Institutul Național al Magistraturii), ca șef de promoție. De asemenea, a fost director al revistei „Pandectele romane” – serie nouă (2001-2006), iar din anul 2007 este director al „Revistei române de drept privat” și director științific al Editurii Universul Juridic. Totodată, în calitate de consultant știintific, a participat la elaborarea și redactarea proiectului Noului Cod civil român (1997-2003; 2006-2008) și al Noului Cod de procedură civila (2006-2008), inclusiv a proiectelor legilor de punere în aplicare a acestora.


Activitate științifică:
Autor sau, după caz, coautor a 5 monografii, al unui tratat de publicitate imobiliară, al unui tratat de prescripție extinctivă, precum și al unor cursuri selective pentru licență (în mai multe ediții succesive), dar și a peste 70 de articole, studii și note (unele în colaborare), scrise în materia dreptului privat, în special în domeniul legislației funciare, al drepturilor reale și publicității imobiliare, al dreptului persoanelor și al dreptului obligațiilor, precum și în materia procedurii civile și publicate în cele mai prestigioase reviste de specialitate din România.


De același autor:
Unificarea dreptului obligațiilor civile și comerciale, Ed. Universul Juridic, București, 2015, 724 de pagini, Contribuții la studiul conflictului de legi în timp în materie civilă (în lumina Noului Cod civil), Ed. Universul Juridic, București, 2013, 596 de pagini (lucrare distinsă cu Premiul „Andrei Rădulescu” pe anul 2013 al Uniunii Juriștilor din România); Codex iuris civilis, 2 tomuri [t. I: Noul Cod civil. Ediție critică; t. II: Legi conexe (derogatorii și complementare) Noului Cod civil], Ed. Universul Juridic, București, 2012, 2457 de pagini; Tratat de publicitate imobiliară, 2 vol., ed. a II-a revăzuta și adaugită, Ed. Universul Juridic, București, 2011, 1413 pagini; Tratat de prescripție extinctivă, Ed. Universul Juridic, București, 2010, 1288 de pagini (lucrare distinsă cu Premiul „Traian Ionașcu” pe anul 2010 al Revistei române de drept privat și al Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești din România); Tratat de publicitate imobiliară, 2 vol., Ed. Universul Juridic, București, 2006, 1354 de pagini (lucrare distinsă cu Premiul „Andrei Rădulescu” al Academiei Române pe anul 2006 și Premiul „Mihail Eliescu” pe anul 2006 al Uniunii Juriștilor din România și al Societății Academice „Titu Maiorescu”); Prescripția extinctivă, Teza de doctorat, Ed. Rosetti, București, 2004, 647 de pagini (lucrare distinsă cu Premiul „Istrate Micescu” pe anul 2004 al Uniunii Juriștilor din România și al Societății Academice „Titu Maiorescu”); Regimul juridic al imobilelor preluate în mod abuziv, Ed. Rosetti, București, 2001 (în colaborare cu Fl.A. Baias și B. Dumitrache), 2 vol. (vol. I: Legea nr. 10/2001, comentată și adnotată; vol. II: Legislație și jurisprudență), 530 de pagini (lucrare distinsă cu Premiul „COPY-RO” pe anul 2001 al Societății de Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor de pe lângă Uniunea Scriitorilor din România); Publicitatea imobiliară și noile cărți funciare, Edit Press Mihaela, București, 2000, 600 de pagini.


Distincții:
Ordinul Național „Steaua României”, în grad de Cavaler, pentru merite în elaborarea jurisprudenței, reforma justiției și corecta aplicare a legilor (2000); Insigna de onoare a Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești din România, pentru merite deosebite în activitatea de reformare a executării silite judecatorești (2008); Placheta Ministerului Justiției în semn de prețuire pentru contribuția la elaborarea Codului civil și a Codului de procedură civilă (2008).

Buletin de știri